Conjunctivita este termenul medical utilizat pentru a descrie inflamatia tesuturilor care captusesc globul ocular. Aceste tesuturi includ mucoasa pleoapelor si a pleoapei a treia, precum si tesuturile care acopera partea din fata a globilor oculari. Conjunctivita poate fi o afectiune primara sau poate fi secundara unei alte boli oculare sau sistemice subiacente.
Corneea este membrana transparenta si lucioasa care constituie suprafata globului ocular. Ganditi-va la ea ca la un geam curat. Pentru a intelege un ulcer cornean, in primul rand trebuie sa stiti cum este alcatuita corneea.
Chlamidioza felina este o infectie cauzata de un organism bacterian in prezent denumit Chlamydophila felis sau C. felis (o denumire mai veche pentru acest microorganism fiind Chlamydia psittaci (tulpina felina)). Este o bacterie neobisnuita, deoarece aceasta trebuie sa traiasca si sa se multiplice in interiorul celulelor organismului pisicii, in timp ce majoritatea bacteriilor traiesc la exteriorul celulelor. Un alt termen mai vechi pentru aceasta boala infectioasa este pneumonia felina. Desi termenul de pneumonie implica inflamatia pulmonilor, la o pisica cu o infectie cu C. felis, majoritatea simptomelor intereseaza ochii sau tractul respirator superior (nasul sau gatul).
Orice termen medical care se termina cu –ita inseamna „inflamatie de”. Conjunctivita este definita ca inflamatia conjunctivei. Conjunctiva este o membrana mucoasa sau mai simplu o mucoasa, asemanatoare celei care „captuseste” gura sau nasul. Aceasta membrana, un strat de celule epiteliale cu celule ce secreta mucus, acopera globul ocular si imbraca pleoapele. Pisica are o a treia pleoapa sau membrana nictitanta, in coltul sau unghiul intern/nazal al ochiului, care este de asemenea acoperita de conjunctiva. La pisicile sanatoase, conjunctiva de pe pleoape nu este vizibila cu usurinta si are un colorit rozaliu. Cand se instaleaza conjunctivita, membranele conjunctivale devin rosii si inflamate si ies de sub pleoape, devenind evidente. De asemenea, se constata o crestere in productia de lacrimi, iar lacrimile pot deveni tulburi. Conjunctivita poate afecta un (unilaterala) sau ambii (bilaterala) ochi.
Proprietarii de pisici au multe motive sa considere ca detinerea unei pisici sau chiar a doua este o experienta placuta. Si, de obicei, undeva in partea superioara a listei este faptul ca pisicile folosesc o litiera (cutie in care isi fac necesitatile) si-si aloca timp pentru a-si acoperi „treburile”. In general, noi le consideram mofturi, dar motivele sunt mai complexe de atat.
Prima data descoperita intr-un hambar din apropierea Coupar Angus din Scotia, Scottish fold este bine cunoscuta pentru urechile ei indoite caracteristice, care sunt rezultatul unei mutatii naturale spontane. Urechile se indoie in fata si in jos, iar impresia creata a unui ursulet de plus cu ochii mari ca de bufnita a cucerit inimile multor iubitori de pisici. In afara de urechile lor caracteristice si a infatisarii unice, aceste pisici sunt delicate, discrete si afectuoase, fiind companionii ideali pentru persoanele care-si doresc un animalut tandru, dar nu prea activ.
Pentru unii, unei pisici fara o coada eleganta si expresiva pe care s-o balanseze cand este manioasa, sa si-o infoaie cand se sperie si pe care s-o poarte ridicata cu mandrie, ii lipseste o parte indispensabila a trasaturilor ei. Admiratorii Manx-ului nu sunt de aceeasi parere, iar crescatorii entuziasti ai rasei sustin ca Manx-ul are o personalitate felina la fel de bine conturata ca a oricarei pisici cu coada. Aceasta rasa de pisici rotunjoare si care te ademenesc sa le imbratisezi, bine-cunoscuta pentru lipsa de coada, are o personalitate complexa si o istorie lunga si fascinanta.
Cand vine vorba despre pisici, curatenia este urmatoarea dupa pietate. Si majoritatea proprietarilor de pisici sunt de acord cu acest lucru. Curatenia este o latura placuta a pisicii voastre – toaletandu-se si lingandu-se pana cand blanita ei este moale si stralucitoare. Sunteti de acord ca noi toti vom adora un animalut de companie curat. Un studiu recent efectuat pe pisicile dintr-o creascatorie a constatat ca pisicile isi petrec circa 15% din viata, toaletandu-se.
Pisicilor le place sa se inghesuiasca in spatiile mici. Ele se strecoara pe furis in sertare, cosuri si cutii. Se catara in dulapuri, se ascund sub paturi si se aseaza pe coltul vostru favorit al canapelei. Pana sa apucati sa desfaceti cumparaturile, pisica voastra se va cuibari in interiorul uneia dintre pungi.
