Proprietarii de pisici au multe motive să considere că deținerea unei pisici sau chiar a două este o experiență plăcută. Și, de obicei, undeva în partea superioară a listei este faptul că pisicile folosesc o litieră (cutie în care își fac necesitățile) și-și alocă timp pentru a-și acoperi „treburile”. În general, noi le considerăm mofturi, dar motivele sunt mai complexe de atât.
La pisici, ca multe alte mamifere terestre, urina și fecalele au fost adoptate ca un comportament de marcare care transmite semnale sociale și reproductive altor membri ai aceleiași specii. Pisicile sunt teritoriale din fire, iar viața lor socială este structurată într-o ierarhie controlată prin dominanță și guvernată prin reguli stricte de conduită. Ele își marchează teritoriul prin depunerea feromonilor, produse biochimice care transmit informații despre un individ altor pisici. Acestea folosesc o multitudine de metode pentru a-și marca teritoriul în acest mod, inclusiv prin zgârierea, frecarea de diferite obiecte sau prin lăsarea fecalelor lor neacoperite.
În coloniile de pisici sălbatice, indivizii subordonați își acoperă fecalele, în timp ce pisicile dominante care hoinăresc își lasă excrementele neacoperite în locuri ușor sesizabile. Majoritatea pisicilor crescute în casă își îngroapă excrementele, probabil pentru că ele se simt subordonate membrilor familiilor lor umane. Cu toate acestea, în casele care găzduiesc mai multe pisici, pisica dominantă își va lăsa uneori fecalele neacoperite pentru a-și anunța prezența și statutul. Fecalele neacoperite semnifică că teritoriul este adjudecat.
În sălbăticie, pisicile își acoperă fecalele pentru a nu le atrage atenția prădătorilor. Îngroparea fecalelor reduce mirosurile, iar aceasta poate fi un factor important pentru supraviețuirea unui individ mai slab care nu vrea să-și facă cunoscută prezența altor semeni.
Acoperirea „treburilor” este un instinct cu care pisoii se nasc și pe care-l inițiază de îndată ce sunt capabili. Ei nu-l învață privindu-și sau imitându-și mama deoarece aceasta niciodată nu-și elimină dejecțiile în apropierea cuibului. Pisoii încep să-și acopere excrementele din proprie inițiativă și vor fi capabili să facă acest lucru chiar dacă rămân orfani. Doar arătați-i unui pisoiaș o litieră și șansele sunt ca el să-și facă necesitățile în ea fără să se streseze prea tare și mai apoi va fi suficient de drăguț încât să-și acopere mizeria.
Pisicile sunt companioni extraordinari. Sunt calde și pufoase, drăgălașe, interesante și distractive. Și faptul că ele își mențin asemenea obiceiuri avantajoase în ceea ce privește dusul la baie ne face să le îndrăgim și mai mult.