Ce este criptorhidia sau criptorhidismul?
Criptorhidismul, ca termen medical, face referire la eșecul unuia sau ambelor testicule de a coborî în scrot. Criptorhidismul este mult mai rar întâlnit la pisici decât la câini.
Dacă testiculele nu sunt în scrot, unde sunt?
În majoritatea cazurilor de criptorhidism, testiculele rămân în abdomen sau în canalul inghinal (pasajul sau canalul prezent prin peretele abdominal spre regiunea genitală, prin care un testicul coboară în mod normal în scrot). Uneori, testiculul se poate localiza în țesutul subcutanat (imediat sub piele) din regiunea inghinală, undeva între canalul inghinal și scrot.
În cazurile de criptorhidism abdominal, testiculul nu poate fi palpat din exterior. Ecografia abdominală sau radiografiile abdominale (Rx-urile) pot fi efectuate pentru a stabili locația exactă a testiculului reținut sau necoborât. Majoritatea pisicilor au numai unul dintre testicule necoborât și în acest caz vorbim de un criptorhidism unilateral. Când problema implică ambele testicule, respectiv, niciunul dintre testicule nu a coborât în scrot, ne confruntăm cu un criptorhidism bilateral.
Care sunt cauzele criptorhidismului și cât de frecvent întâlnit este acesta?
Testiculele se dezvoltă în apropierea rinichilor în cavitatea abdominală și în mod normal, ele coboară în scrot până în jurul vârstei de 2 luni. La unele pisici, acest proces se poate realiza și mai târziu, dar rareori după vârsta de 6 luni. Criptorhidismul poate fi suspectat la orice motan la care testiculele nu pot fi palpate în scrot după vârsta de 2-4 luni.
Criptorhidismul poate fi suspectat la orice motan la care testiculele nu pot fi palpate în scrot după vârsta de 2-4 luni.
Criptorhidismul afectează aproximativ 1,7% din toată populația globală de pisici, dar este întâlnit mai frecvent la pisicile de rasă pură sau cu pedigree. Persanele și himalayenele sunt cele mai susceptibile de a avea această afecțiune, 10-29% din exemplarele acestor rase fiind afectate. Această afecțiune este frecvent întâlnită în familiile de pisici și pare a fi moștenită, deși cauza exactă nu este complet deslușită.
Care sunt simptomele criptorhidismului?
Această afecțiune este rareori acompaniată de durere sau alte semne clinice, până când sau până ce cel puțin apare vreo complicație. În stadiile timpurii, în cazul unui singur testicul necoborât, acesta este semnificativ mai mic decât celălalt testicul normal. Dacă ambele testicule sunt necoborâte, motanul poate fi infertil sau steril. Acest lucru se întâmplă deoarece testiculele necoborâte continuă să producă testosteron, dar nu și spermă. Cele mai comune semne clinice ale criptorhidismului sunt comportamentul de marcare specific masculului (spreierea), mirosurile specifice masculilor necastrați și agresiunea. Pisicile se pare că au incidențe mai scăzute de cancer testicular și de complicații asociate criptorhidismului în comparație cu câinii.
Criptorhidismul este rareori acompaniat de durere sau alte simptome, până când sau până ce cel puțin apare vreo complicație.
Anumite anomalii congenitale pot apărea alături de criptorhidism. Acestea sunt reprezentate de luxația patelară (dislocarea patelei sau a rotulei), scurtarea sau strâmbarea cozii, tetralogia Fallot (un defect cardiac potențial fatal), diformități tarsale (deformări ale labelor), microftalmie (ochi anormal de mici) și agenezia pleoapei superioare (pleoapa nu se dezvoltă, astfel că lipsește).
Care este tratamentul în cazul criptorhidismului?
Castrarea și îndepărtarea chirurgicală a testiculului(-elor) necoborât(e) sunt recomandate cât mai repede cu putință. Dacă numai unul dintre testicule este necoborât, motanul va avea două incizii – câte una pentru extragerea fiecărui testicul. Dacă ambele testicule sunt în canalul inghinal, motanul, de asemenea, va avea două incizii. Dacă ambele testicule sunt rămase în abdomen, o singură incizie abdominală va permite accesul la ambele testicule.
Ce se întâmplă dacă nu vreau să-mi castrez motanul?
Există câteva motive solide în ceea ce privește castrarea unui motan cu criptorhidism. Primul ar fi acela de a înlătura defectul genetic din linia rasei. Pisicile criptorhide nu trebuie să fie împerecheate niciodată deoarece pot transmite defectul descendenților lor. În al doilea rând, pisicile cu un testicul necoborât vor continua să-și manifeste comportamentele specifice de mascul, cum ar fi marcarea și spreierea, mirosurile specifice și agresivitatea față de alte pisici. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, testiculul reținut se poate tumoriza (se transformă într-o tumoră canceroasă).
Care este prognosticul pentru o pisică cu criptorhidism?
Prognosticul este unul excelent pentru pisicile care sunt supuse intervenției chirurgicale.