Hipertensiunea sistemică la pisici

De Dr. Rocsana Timotin , 14 noiembrie 2016

Pisica mea în vârstă de 10 ani a suferit o intervenție chirurgicală. Înaintea operației, medicul veterinar a auzit un murmur cardiac în timpul examinării ei. Lucrul acesta l-a determinat să-i verifice presiunea sanguină și a fost diagnosticată cu hipertensiune sistemică (presiune sanguină ridicată). Aceasta este ca hipertensiunea de la oameni?

Măsurarea presiunii sanguine evaluează presiunea/tensiunea contra pereților arterelor în timp ce inima se contractă și se golește de sânge – sistola – precum și în timp ce inima se relaxează și se umple cu sânge – diastola. „Hipertensiunea sistemică” descrie presiunea sanguină ridicată în întreg corpul, iar acest lucru se traduce printr-o creștere susținută a presiunii sistolice de 140 mmHg sau mai mare și a presiunii diastolice de 90 mmHg sau mai mare, sau a ambelor.

Hipertensiunea sistemică descrie presiunea sanguină ridicată în întreg corpul.

Pisicile pot suferi creșteri temporare ale presiunii sanguine din cauza stresului, inclusiv doar a aceluia de a se afla într-un centru veterinar. Când vine vorba de măsurarea presiunii sanguine, este important să se facă mai multe citiri și să se creeze un mediu cât mai liniștit cu putință. Hipertensiunea la pisici, adesea, se datorează unei boli subiacente și poartă denumirea de „hipertensiune secundară”. Dacă nu există nicio altă boală subiacentă sau dacă aceasta nu poate fi identificată, atunci aceasta poartă denumirea de „hipertensiune primară”.

Hipertensiunea este mult mai frecvent întâlnită la pisicile vârstnice, fiind asociată dezvoltării bolilor subiacente cum ar fi insuficiența renală cronică sau nivelurile excesive de hormoni tiroidieni ca urmare a unei tumori tiroidiene funcționale (dar benigne). Pisicile mai tinere pot dezvolta hipertensiune dacă au boli renale datorate unei infecții (cum ar fi leptospiroza) sau unei anomalii renale de dezvoltare.

Care sunt semnele hipertensiunii?

Există câteva semne ale hipertensiunii care pot fi observate. Acestea sunt reprezentate de:

  • Orbire bruscă, hemoragie în interiorul globului ocular și pupile permanent dilatate
  • Retine dezlipite
  • Semne ale sistemului nervos cum ar fi depresia, capul înclinat într-o parte, convulsii, dezorientare, deplasare necoordonată sau împleticită (denumită „ataxie”), mers în cerc, slăbiciune sau paralizie parțială sau mișcări scurte și rapide, din spate în față ale ochilor (simptom denumit „nistagmus”)
  • Consumul crescut de apă și urinarea într-o cantitate mai mare odată cu progresia insuficienței renale cronice
  • Prezența sângelui în urină (fenomen denumit „hematurie”)
  • Sângerare de la nivelul nasului sau al căilor nazale (fenomen cunoscut ca „epistaxis” sau „hemoragie nazală”)
  • Murmure cardiace sau ritmuri cardiace anormale

Ce cauzează hipertensiunea?

Cauza hipertensiunii primare este necunoscută. Hipertensiunea secundară constituie majoritatea cazurilor de hipertensiune la pisici și poate fi atribuită bolii renale, bolii tiroidiene, diabetului zaharat (mai rar), feocromocitomului (tumoră a suprarenalelor și foarte rară) sau bolii sistemului nervos central (foarte rar).

Cum este tratată hipertensiunea?

Tratamentul pisicilor cu hipertensiune depinde de cauza subiacentă, dacă există vreuna. Dacă pisica dezvoltă o complicație gravă asociată hipertensiunii, cum ar fi insuficiența renală acută sau hemoragia intraoculară, aceasta va necesita spitalizarea. În general, odată ce orice eventuală afecțiune subiacentă este tratată în mod adecvat, medicația și alimentația sunt importante în normalizarea presiunii sanguine.

Alimentația terapeutică este, în general, acceptată ca o parte importantă în managementul pe termen lung.

Medicamentele care sunt în mod uzual utilizate pentru tratarea hipertensiunii la pisici sunt reprezentate de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) și blocanții canalelor de calciu. În funcție de răspunsul la terapia inițială, s-ar putea să fie necesare și alte medicamente. Alimentația terapeutică este, în general, acceptată ca o parte importantă în managementul pe termen lung.

Ce tip de monitorizare va fi necesară?

Obiectivul tratamentului în cazul unei pisici cu hipertensiune este o presiune sistolică de până la 140 mmHg sau mai mică și o presiune diastolică de până la 90 mmHg sau mai mică. Testele de laborator efectuate periodic vor fi necesare pentru a monitoriza efectele secundare ale medicației și evoluția bolii.

Posibilele complicații ale hipertensiunii la pisică sunt:

  • Insuficiența cardiacă congestivă
  • Insuficiența renală cronică
  • Degenerescența retiniană și orbirea consecutivă
  • Hemoragia intraoculară
  • Atacul cerebral (accidentul vascular cerebral)

Care este prognosticul în cazul hipertensiunii?

Cursul sau evoluția pacientului în cazul hipertensiunii feline este dictat de cauza generatoare. Atunci când presiunea sanguină este bine controlată, riscurile unor eventuale complicații sunt minimalizate. Medicația în hipertensiune, în general, va fi administrată pentru tot restul vieții și poate fi ajustată din când în când, după cum va fi necesar.