Ce reprezintă flotația fecalelor?
Flotația fecalelor este un test veterinar de rutină utilizat pentru a diagnostica paraziții intestinali sau „viermii”. Testul detectează ouăle paraziților adulți care trăiesc în interiorul organismului și își elimină ouăle la exterior răspândindu-le în fecalele gazdei lor. Unii dintre acești paraziți sunt ca niște viermi, în timp ce alții sunt organisme unicelulare (alcătuite dintr-o singură celulă) minuscule denumite protozoare. Majoritatea paraziților trăiesc în intestine, dar câțiva trăiesc în alte părți ale corpului.
Cum funcționează testul?
Materialele fecale sunt amestecate cu un lichid special care determină flotația la suprafață a ouălor de paraziți. Ouăle sunt prelevate de la suprafață folosindu-se o lamă de sticlă. Lama este examinată la microscop și aspectul specific al ouălor identifică ce tip de paraziți adulți sunt prezenți. Numărul de ouă găsit poate reflecta severitatea infecției, dar această apreciere nu este întotdeauna reliabilă.
Ce fel de probă este necesară?
Tot ce este necesar este o porțiune de circa 2 cm de fecale proaspete. În mod ideal, proba de fecale nu trebuie să fie mai veche de 24 de ore și trebuie să fie necontaminată, pe cât posibil, de iarbă, nisip sau așternut igienic din litieră. Medicul vostru veterinar vă poate pune la dispoziție un recipient special în care să colectați proba, dar orice recipient uscat și curat cu capac, care să-l închidă ermetic poate fi utilizat.
Când ar trebui să se efectueze flotația fecalelor?
Pisoii sunt adesea infectați cu paraziți intestinali și sunt susceptibili de a se reinfecta. Ca urmare, flotațiile multiple de materii fecale sunt recomandate în cazul pisicilor de vârstă fragedă. Proprietarii pisicilor ar trebui să aducă o probă proaspătă de fecale la fiecare programare din cadrul seriei inițiale de vizite medical-veterinare. Dacă o pisică este depistată că are paraziți, flotațiile de materiale fecale ulterioare sunt recomandate pentru a monitoriza răspunsul la tratament. Flotația materiilor fecale poate fi, de asemenea, recomandată dacă pisica prezintă diaree sau nu reușește să ia în greutate așa cum ar fi de așteptat. Pisicile mature sunt mai puțin probabil să se infecteze cu paraziți. Un examen anual de flotație al materiilor fecale efectuat ca parte a controlului anual este, de regulă, suficient pentru a monitoriza pisica adultă, sănătoasă. Însă, dacă o pisică adultă prezintă diaree, scădere în greutate inexplicabilă sau are un istoric de infecții parazitare recurente, testarea fecalelor mult mai frecventă va fi recomandată.
Testul funcționează de fiecare dată?
Nu. Flotația materiilor fecale este doar un test de screening de bază și poate eșua în detectarea infecției în anumite situații.
Anumiți paraziți intestinali nu pot fi detectați în mod cert prin tehnica de flotație a materiilor fecale.
Un test de flotație a materiilor fecale poate eșua în detectarea infecției parazitare deoarece:
- Paraziții ca atare sunt prea tineri și imaturi pentru a produce ouă. Dacă nu sunt eliminate ouă, atunci infecția nu poate fi detectată. Flotația materiilor fecale va fi negativă, chiar dacă infecția este prezentă. Această situație se întâlnește frecvent în cazul pisicilor foarte tinere, motiv pentru care se recomandă testările multiple ale materiilor fecale la pisoi.
- Infecția ar putea fi ușoară și există numai câțiva paraziți adulți prezenți. În acest caz, numărul de ouă din fecale poate fi prea scăzut să poată fi detectat prin flotația fecalelor.
- Unii paraziți produc numai un număr mic de ouă, astfel că infecția poate fi omisă pe baza unei singure probe.
- Anumiți paraziți nu pot fi detectați cu precizie prin tehnica de flotație a materiilor fecale (a se vedea materialul informativ privind Tehnica Baermann de examinare a fecalelor).
Există alte teste care ar putea fi efectuate?
Da. Flotația fecalelor este doar primul pas. Dacă testele repetate de flotație a fecalelor sunt negative și o infecție parazitară este încă suspectată, atunci medicul vostru veterinar vă poate recomanda alte teste, cum ar fi amprentarea umedă, folosirea metodelor de concentrare și sedimentare, folosirea substanțelor de conservare pentru fecale sau efectuarea tehnicii Baermann, etc.